Primăria comunei Dobrești pregătește transformarea Lacului Vida, unul dintre cele mai spectaculoase și unice din România, într-un pol regional de turism rural activ și sustenabil, printr-un proiect estimat la patru milioane de euro, după finalizarea lucrărilor complexe de decolmatare.
Primarul comunei Dobrești, Florin Copos, a declarat luni, pentru AGERPRES, că administrația locală a făcut deja primii pași pentru dezvoltarea turistică a zonei.
”Noi am început anul trecut decolmatarea lacului, pentru că nu poți să faci casă începând cu acoperișul. Lucrările de curățare și chiar extindere s-au finalizat înaintea sărbătorilor de iarnă și am depus recent, la ADR Nord-Vest, cererea de finanțare pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice necesare pentru accesarea fondurilor disponibile din anul 2028. Dorim înființarea zonei de agrement lacul Vida, cu o amenajare de circa 10.000 metri pătrați, proiectul având valoarea de patru milioane de euro”, a declarat edilul.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
Intervenția va pune în valoare caracterul spectaculos al lacului cu baraj și deversor circular, unic în România, și relația directă dintre apă, pădure și relieful modelat natural, consolidând identitatea locului printr-o amenajare discretă, integrată în peisaj și orientată către experiență. Se vor folosi materiale naturale și soluții constructive ușoare, pentru a proteja ecosistemul și a integra discret infrastructura turistică în peisaj.
Cu o suprafață de aproape șase hectare, străjuit de păduri și liniște, lacul Vida este un baraj construit din anrocamente în 1967, spre folosul minelor care extrăgeau pe vremuri bauxită din zonă. Pentru evacuarea surplusului de apă a fost prevăzut cu un deversor – sorbul de preaplin sau vâltoarea, cum îi spun localnicii – în formă de pâlnie, ca o ”fântână”, ce reprezintă curiozitatea și o atracție a locului.
Foto: Primăria Dobrești
Planul prevede transformarea lacului într-o infrastructură de agrement accesibilă pe tot parcursul anului, destinată familiilor, turiștilor activi, pescarilor, grupurilor școlare și celor interesați de natură și slow tourism. În zona principală de acces ar urma să fie amenajat un ponton multifuncțional din lemn pentru hidrobiciclete și bărci cu vâsle, dar și bazine de înot delimitate prin sisteme flotante.
De asemenea, proiectul include topogane acvatice, o tiroliană peste lac, o promenadă din lemn în jurul apei, căsuțe de pescuit inspirate din arhitectura locală, zone de plajă naturală, foișoare și platforme de belvedere. Va fi amenajat și un traseu educativ dedicat formării lacului și biodiversității zonei, precum și un circuit de tip slow tourism pentru biciclete și alergare, conectat la traseele existente din Pădurea Craiului.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
Clădirile auxiliare, precum grupurile sanitare și un mic centru de informare turistică, vor fi realizate la standarde energetice ridicate, cu sisteme fotovoltaice și soluții de ventilație eficiente.
”Prin această intervenție, lacul Vida va deveni un reper regional de turism rural sustenabil, capabil să prelungească durata de ședere a vizitatorilor în zonă, să stimuleze economia locală prin servicii conexe și să creeze o relație echilibrată între comunitate și peisaj”, se arată în descrierea proiectului.
Transformarea turistică a zonei vine după finalizarea unui amplu proiect de decolmatare a lacului, desfășurat pe parcursul a aproximativ opt luni și considerat unul dintre cele mai dificile din punct de vedere tehnic. Lucrările s-au realizat printr-un proiect cu fonduri europene, de 14,5 milioane de lei și face parte dintr-un proiect mai mare, de 36,5 milioane de lei, realizat de CJ Bihor în parteneriat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (lider) și comunele Dobrești, Vadu Crișului, Bratca și Șuncuiuș.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
Constructorul Daniel Forțiu, administratorul Vest Build (lider de asociere), a declarat luni, pentru AGERPRES, că intervențiile au presupus excavarea unor cantități masive de aluviuni, de până la 300.000 de metri cubi de material, utilizând echipamente speciale, inclusiv trei excavatoare amfibii, zece excavatoare cu braț lung și aproximativ zece camioane speciale pentru transportul nămolului (dampere).
Materialul extras a fost depozitat într-o zonă de 2,5 hectare pusă la dispoziție de autoritățile locale, pentru o viitoare pădure, unde a fost construit și un dig de protecție din anrocamente, lung de 700 de metri, pentru a preveni reîntoarcerea aluviunilor în lac.
Lucrările au avut și efecte vizibile asupra dimensiunii lacului: dacă înainte avea aproximativ 500 de metri lungime, acesta ajunge acum la circa un kilometru, după extinderea cu încă 500 de metri, după excavări.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
Intervenția a inclus și lucrări de infrastructură, precum amenajarea unui drum de acces de aproximativ 1,9 kilometri până la zona de camping, realizarea a patru podețe și consolidarea malurilor pe circa 400 de metri prin montarea de gabioane, pentru prevenirea eroziunii.
”A fost o lucrare foarte dificilă, atât tehnic, dar și din cauza condițiile din teren. Proiectul a necesitat aducerea a trei excavatoare amfibii din alte județe, mai exact din zona București, cu transporturi speciale. Noi nu suntem atât de bogați să ne cumpărăm asemenea utilaje – doar unul costă 600.000 de euro și nici nu avem la ce le folosi. Acestea sunt folosite mai mult în zona Deltei, canale de irigații”, a precizat, pentru AGERPRES, Daniel Forțiu.
În ansamblu, a apreciat Florin Copos, proiectul de la lacul Vida este considerat o investiție importantă atât pentru protecția mediului, cât și pentru dezvoltarea turistică a zonei. AGERPRES