Orchestra Filarmonicii de stat din Oradea, dirijată de Janko Zsolt și harpistul virtuoz Alexander Boldachev, va prezenta joi, în premieră absolută pentru Europa, Concertul pentru harpă, Nr. 3, Op. 293 de Nicholas Charles Bochsa, una dintre lucrările scrise în urmă cu 200 de ani, descoperită recent și interpretată doar de două ori în lume, a informat marți, într-un comunicat, instituția.
‘Partitura concertului a fost găsită abia anul trecut, însă frumusețea sa a îndemnat mai mulți muzicieni să creeze transcripții pentru diferite instrumente. Lucrarea a fost interpretată în concert doar de două ori până acum, o dată în Canada, la Toronto, și o dată în Mexic, ambele interpretări aparținând profesorului lui Boldachev. Prin urmare, concertul Filarmonicii de Stat Oradea marchează nu doar o premieră națională, ci chiar una continentală’, se arată în comunicat.
Programul concertului orădean, intitulat ‘Baletul harpei’, va cuprinde, în deschidere, Serenada pentru orchestră de coarde, Op. 48, iar la final, Teme din trei balete de Piotr Ilici Ceaikovski, pentru harpă și orchestră, ambele semnate de același compozitorul rus.
Conducerea Filarmonicii menționează harpa ca fiind un instrument rar și distinct în orchestră, apreciat pentru sunetul său delicat, expresiv și capacitatea de a crea o atmosferă de visare și emoție.
Deși nu are un volum puternic și este, de regulă, unică într-o orchestră, harpa se evidențiază prin eleganță și rafinament, având un statut aparte față de celelalte instrumente.
‘În orchestră, harpa poate fi considerată o regină la curtea nobiliară, așa cum este și baletul pe scenă, între celelalte forme de artă’, se menționează în comunicat.
Născut la curțile nobiliare, baletul a devenit simbol al eleganței și perfecțiunii, dezvoltându-se decisiv în Franța, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea. Prin fondarea Academie Royale de Musique și a primei companii profesioniste de balet, Paris Opera Ballet, baletul s-a consacrat ca artă clasică majoră, apreciată și astăzi.
Nicholas Charles Bochsa (1789-1856) a fost un harpist și compozitor francez. Fiul muzicianului Charles Bochsa, Nicholas a fost un copil-minune, a studiat la Conservatorul din Paris și a avut o carieră timpurie de succes, devenind harpist al Orchestrei Imperiale a lui Napoleon și compozitor pentru Opera Comique. Acuzat de fraudă în 1839, a fugit din Franța și s-a stabilit la Londra, unde a contribuit la fondarea Royal Academy of Music și a ocupat funcții importante în viața muzicală engleză.
Este considerat sursa de inspirație pentru personajul Svengali din nuvela ‘Trilby’ (1894) de George du Maurier. Relația sa scandaloasă cu soprana engleză Anna Bishop, care și-a părăsit soțul pentru el, ar fi stat la baza relației ficționale dintre Svengali și Trilby.
Cei doi au susținut turnee în Europa și America, evitând Franța. Bochsa a fost, pentru o perioadă, director la Teatro di San Carlo din Napoli, iar în 1855 a ajuns în Australia, unde a murit la scurt timp după un concert la Sydney. A fost înmormântat de Anna Bishop, profund îndurerată.
Din creația sa au rămas câteva opere rar interpretate și concerte pentru harpă.
Alexander Boldachev, 36 de ani, este un harpist virtuoz, compozitor, dirijor, producător și profesor de origine ruso-elvețiană, cunoscut pentru abordarea sa modernă și inovatoare asupra harpei. El este recunoscut internațional pentru redefinirea rolului harpei și pentru fuziunea dintre muzica clasică și cea contemporană.
A concertat în peste 50 de țări, pe scene prestigioase precum Carnegie Hall, Musikverein Wien și Elbphilharmonie, dar și în contexte neconvenționale, inclusiv la festivalul Burning Man. Este un compozitor prolific, cu peste 300 de lucrări ce îmbină muzica clasică cu rock, jazz, electronică și muzică de film, premiate și nominalizate internațional. Activitatea sa se extinde spre educație, fiind profesor asociat și invitat la instituții de prestigiu, precum și spre inițiative culturale, fiind fondatorul Zilei Mondiale a Harpei și al Festivalului de Harpă de la Zurich.
‘Viziunea artistică a lui Boldachev este condusă de un singur crez: acela că totul este posibil – folosind harpa ca voce universală pentru a conecta culturi, genuri și comunități din întreaga lume’, se mai precizează în comunicatul Filarmonicii.