Două sondaje de opinie publicate la o distanță de o zi indică o erodare a convingerilor democratice în România, sau invers spus: tendințele autoritate, mai degrabă de inspirație rusă, par să câștige teren.
Numai jumătate din români mai cred că Rusia este vinovată de declanșarea războiului din Ucraina cu patru ani în urmă, arată un sondaj INSCOP, în timp ce 66% sunt nemulțumiți de cum funcționează democrația, potrivit unui sondaj european, care mai arată că unul din cinci respondenți (inclusiv români) spun că o dictatura ar putea fi acceptabilă în anumite circumstanțe.
Patru ani de război în Ucraina: cine a pornit războiul?
Pe 24 februarie se intră în al cincilea an de război în Ucraina. Provocat de …? În 2022, la începerea ostilităților, peste 70% dintre români spuneau: Rusia. Astăzi, arată sondajul INSCOP, procentul a scăzut la numai 55% (este adevărat, în creștere față de noiembrie 2023, când procentul era de sub 50%). A crescut și procentul celor care pun vina pe Ucraina: de la 4% la peste 14%.
„Datele arată trecerea de la un consens inițial puternic al atribuirii vinovăției pentru declanșarea războiului, către o fragmentare progresivă a percepțiilor, semn că opinia publică devine mai permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional fără precedent”, a explicat Remus Ștefureac, director INSCOP.
O comunicare proastă, mai ales despre ajutorul pentru Ucraina dar și despre aspecte vitale legate de securitatea țării, a contribuit la această percepție fragmentată, constată și George Scutaru, director general New Strategy Center: „Situația actuală este determinată de mai mulți factori, cum ar fi comunicarea sporadică sau inconsistentă din partea elitei politice în ceea ce privește suportul pentru Ucraina, evitarea temelor legate de apărarea și securitatea României în ciuda evoluțiilor în plan internațional, lipsa de implicare în dezvoltarea unei culturi de securitate și a unei responsabilități civice atunci când vine vorba de apărarea României.”