România a oferit recent lumii un precedent periculos. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, din cauza manipulării prin TikTok, a marcat înfrângerea democrației în fața rețelelor sociale.
În spatele acestui eveniment se află o transformare profundă a modului în care puterea se câștigă și se exercită.
Valeriu Antonovici, cercetător și antropolog cu o experiență de 15 ani în instituțiile statului, a publicat în revista de științe politice Polis ( o analiză care explică mecanismele invizibile din spatele crizei democratice actuale.
Articolul său, intitulat „Romanian political discourse: from arguments to algorithmic legitimacy”, oferă o diagnoză precisă a modului în care am ajuns în punctul în care algoritmii decid viitorul politic și trasează liniile esențiale pentru ceea ce este de făcut pentru a proteja integritatea procesului electoral.
Cursa pentru vizibilitate: Ipoteze și realități
Studiul a pornit de la două ipoteze centrale. Prima indică o discrepanță majoră între dorința cetățenilor pentru un discurs onest, bazat pe date, și practica politicienilor de a livra mesaje emoționale, simplificate și optimizate pentru algoritmi. A doua ipoteză susține că legitimitatea politică actuală se bazează pe vizibilitate și cifre de angajament, nu pe argumente consistente.
Cercetarea a utilizat un design mixt pentru a confirma aceste ipoteze: un chestionar exploratoriu pe un eșantion de 446 de persoane, majoritar cu studii superioare, pentru a identifica tendințele populației active digital și o analiză de conținut longitudinală pe 100 de discursuri și postări politice din perioadele 2014 și 2025.
De asemenea, observație participantă timp de 15 ani în instituțiile statului, monitorizând direct declinul argumentării raționale.
Problemele identificate: De la rațiune la afect
Analiza dezvăluie tendințe îngrijorătoare care afectează stabilitatea socială. Discursul politic a migrat din sfera deliberativă în cea afectivă. Politicienii nu mai caută să convingă prin demonstrații logice, argumente ce țin de ideologii sau comparații legislative. Ei încep să acționează ca „influenceri digitali”.
Principalele probleme identificate includ:
Legitimitatea algoritmică: Autoritatea derivă acum din numărul de like-uri și vizualizări, nu din substanța politicilor propuse.
Publicul afectiv: Comunitățile online se organizează în jurul emoțiilor împărtășite, unde simțirea precede raționamentul.
Regimul vizibilității: Puterea politică aparține celor care stăpânesc algoritmii platformelor, ceea ce favorizează populismul și polarizarea.
Vulnerabilitatea la manipulare: Campania din 2024 a demonstrat că un candidat marginal poate ajunge pe primul loc prin conturi coordonate, sub radarul sondajelor clasice.
Concluzii și recomandări pentru supraviețuirea democratică
Studiul confirmă o criză sistemică a comunicării politice în România. Deși 81.3% dintre cetățeni declară că preferă mesajele argumentate și bazate pe date, aceștia consumă masiv conținut scurt, vizual și emoțional. Această ambivalență permite algoritmilor să decidă agenda publică.
Recomandările vizează trei direcții critice:
Reglementarea comunicării online: Este imperativă dezvoltarea unor politici publice care să prevină manipularea prin rețele de conturi false.
Educație civică digitală: Cetățenii trebuie să învețe să verifice informațiile din surse primare, nu doar prin filtrul „prietenilor” de pe rețelele sociale.
Recalibrarea strategiilor democratice: Instituțiile și politicienii responsabili trebuie să combine rigoarea argumentelor cu forța vizuală pentru a nu abandona spațiul digital în mâna populiștilor.
“Tranziția către legitimitatea algoritmică reprezintă provocarea fundamentală a democrației post-comuniste. Fără o intervenție rapidă, spațiul public va rămâne fragmentat în bule informaționale unde adevărul este dictat de numărul de distribuiri”, spune Antonovici.