Premierul Ilie Bolojan a anunțat că în ședința de Guvern de vineri a fost adoptat proiectul privind pensiile magistraților, în cadrul celui de-al doilea Pachet de măsuri fiscale.
Proiectul prevede prelungirea vârstei de pensionare la 65 de ani într-un termen de 10 ani.
Pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, care “oricum e cea mai mare din România”, a spus Bolojan, amintind că în prezent avem o situație “anormală”, deoarece valoarea pensiei e egală cu ultimul salariu în plată.
“Azi valoarea pensiei medii în magistratură e între 4.800 și 5.000 de euro, o pensie de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 euro”, a subliniat el.
Totodată, premierul a precizat că mai există o problemă, cea a proceselor privind salariile declanșate de-a lungul timpului de către magistrați.
“Proiectul privind pensiile magistraților rezolvă 2 din cele 3 probleme majore care țin de partea de eficiență și echitate a domeniului … A treia componentă care nu este rezolvată, dar trebuie clarificată cât mai repede posibil este un sistem de salarizare clar. Pe actualul sistem am avut 23.000 de procese și s-a ajuns în situația ca statul să plătească peste 2 miliarde de euro difirențe salariale și mai sunt încă pe atâtea diferențe ce vor trebuie achitate”.
“Ne propunem ca la finalul zilei să trimitem Parlamentului cele 5 proiecte și sperăm că mâine se va stabili o agendă pentru depunerea de amendamente și apoi susținerea efectivă a proiectelor în Parlament”, a mai spus Bolojan, refuzând să răspundă la întrebările jurnaliștilor.
Nici miniștrii care au explicat măsurile nu au dorit să răspundă la întrebări.
În ceea ce privește proiectul privind reforma administrației mai sunt “câteva chestiuni de discutat”, astfel că va fi o ședință a coaliției duminică, a precizat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu.
În sănătate, Guvernul și-a propus să mențină bugetul existent, dar să redistribuie diverse sume.
“Pachetul legislativ pentru sănătate reașează multe componente importante din sistemul de sănătate. Reoreientarea pacienților de la psitalizare continuă către medicina primară și ambulatoriile de specialitate. O altă modificare este regândirea indicatorilor de performanță pentru managerii de spitale și criteriile de ocupare a funcțiilor de șefi de secție, care nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci vor ocupa funcția prin concurs”, a spus ministrul Rogobete.
El a mai spus că va fi regândit modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de familie, care sunt “stâlpul” sistemului de sănătate.
“Până în 2027, 20% din buget pentru lista de pacienți și 80% pe numărul de servicii raportate și decontate. Se va face o economie de 3,2 miliarde de lei pentru 2026, ani care vor fi redistribuiți către programele de sănătate în interiorul bugetului”, a spus el, adâugând că aceste economii se vor regăsi în creșterea punctului pentru ambulatoriile de specialitate.
Totodată, se va încerca creșterea programului de lucru pentru ambulatoriile de specialitate, acolo unde există resursa umană. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că, din analiza făcută, acest lucru se poate în peste 60% din unități.
Se mărește procentul pentru clawback, ceea ce va aduce CNSAS un venit suplimentar.
Prin măsurile fiscale adoptate vineri, România face “un pas decisiv” pentru a parcurge cu bine următoarele “examene” din septembrie și octombrie, a declarat ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, adăugând că unele fuseseră incluse în varianta inițială a PNRR, dar ele nu au fost implementate.
Ministrul a spus că autoritățile sunt conștiente că nu sunt “măsuri ușoare”, dar ele au tot fost amânate.
“Având în vedere ce ne așteaptă în octombrie, evaluarea Comisiei Europene, suntem nevoiți să le adoptăm ca să evităm măsuri mult mai dure, taxe mai mari, libertate mult mai mică pentru a lua măsurile pe care le considerăm bune”, a spus Nazare.
Întrebat care este impactul bugetar, ministrul a precizat că impactul pachetului fiscal este de 3,7 miliarde de lei, iar cel al celorlalte pachete este de 6,9 miliarde de lei.