O instanţă belgiană a obligat miercuri Polonia şi România să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) produse de compania farmaceutică americană Pfizer, relatează Reuters. Potrivit comunicatului instanţei, România are de plătit 600 de milioane de euro.
Pfizer a dat în judecată Polonia şi România la sfârşitul anului 2023 într-o instanţă belgiană pentru a obliga cele două ţări să respecte un contract semnat între Comisia Europeană şi Pfizer pentru livrarea unui număr stabilit de doze de vaccin pe parcursul mai multor ani, a precizat instanţa.
Polonia a refuzat în aprilie 2022 să respecte contractul, invocând evoluţia pandemiei, războiul din Ucraina şi un posibil abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer. România a luat ulterior aceeaşi decizie.
Instanţa de la Bruxelles a respins aceste argumente şi a obligat Polonia şi România să preia livrarea dozelor de vaccin şi să plătească banii datoraţi companiei Pfizer.
Polonia a fost obligată să preia doze de vaccin Pfizer în valoare de 1,3 miliarde de euro, în timp ce România a fost obligată să preia doze în valoare de 600 de milioane de euro.
Ministerul Sănătăţii din Polonia nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la hotărâre.
Guvernul român a declarat că nu are un anunţ oficial cu privire la hotărâre şi, prin urmare, nu poate face comentarii, precizează Reuters.
COMUNICATUL INTEGRAL AL INSTANŢEI (TRIBUNALUL FRANCOFON DE PRIMĂ INSTANŢĂ DIN BRUXELLES)
Decizie pronunţată în cauza Pfizer BioNTech împotriva României şi împotriva Poloniei
În ceea ce priveşte România:
La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice, denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”.
Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi România.
În decembrie 2023, Pfizer a chemat România în faţa Tribunalului francofon de Primă Instanţă din Bruxelles pentru executarea silită a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea tuturor dozelor şi de a plăti preţul convenit.
Tribunalul a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer. De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea României şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui un indiciu al unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.
Instanţa a constatat, de asemenea, că evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale României faţă de Pfizer.
În sfârşit, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, România nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.
În consecinţă, instanţa a obligat România să preia livrarea dozelor de vaccin care îi rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 RON TVAC (aproape 600.000 €).
În ceea ce priveşte Polonia:
La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”. Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi Polonia.
În septembrie 2023, Pfizer a chemat Polonia în faţa instanţei în vederea executării silite a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea întregii cantităţi de doze şi de a plăti preţul convenit.
Instanţa a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer.
De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea Poloniei şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui o indicaţie a unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.
Instanţa a constatat, de asemenea, că nici războiul din Ucraina, nici evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale Poloniei faţă de Pfizer.
În cele din urmă, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, Polonia nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.
În consecinţă, instanţa a obligat Polonia să preia livrarea dozelor de vaccin care îi mai rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 5.644.290.747 PLN (aproape 1.300.000.000 €).
Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătăţii, după decizia în cazul vaccinurilor: România nu şi-a respectat contractul, nu a acceptat renegocierile care i-au fost propuse
Fostul ministrul al Sănătăţii Ioana Mihăilă a declarat, miercuri, pentru News.ro, că se aşteaptă să mai fie modificări în deciziile instanţelor în ceea ce priveşte procesul cu Pfizer. Ea a explicat că România nu şi-a respectat contractul şi decizia pronunţată de o instanţa din Belgia este o consecinţă a acestui lucru.
Fostul ministru a reamintit că, la începutul lunii mai 2021, a fost o negociere între Comisia Europeană şi furnizorul Pfizer.
”Este vorba de contractul pentru furnizarea de vaccinuri aferente anilor 2022-2023, în situaţia în care vaccinurile pentru care erau deja asemnate contracte aveau termen de valabilitate depăşit şi de livrare depăştit (…) Contractul a fost negociat de către Comisia Europeană. Statele aveau voie să accepte sau să refuze intrarea în contract. Numărul de doze nu a fost un termen de negociere”, a mai declarat fostul ministru.
Ioana Mihăilă a precizat că dozele au fost stabilite în concordanţă cu populaţia fiecărui stat membru în parte, ”indiferent de vârstă sau de indicaţia sau nu a vaccinării”.
Vlad Voiculescu, după decizia referitoare la vaccinuri: Domnii Rafila şi Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer
”În 2023, România s-a aliniat cu Ungaria lui Orbán şi cu Polonia extremei drepte. Acum plăteşte câteva sute de milioane de euro în plus şi cca. 150.000 de euro dobânzi pe zi pentru această decizie. Când Comisia Europeană şi Pfizer au oferit tuturor statelor membre o cale de ieşire negociată din contractele de vaccinuri COVID-19, re-eşalonare, reducere de volum, flexibilizare, douăzeci şi patru de ţări au acceptat. Trei au refuzat: Ungaria lui Viktor Orbán, Polonia condusă atunci de extrema dreaptă, şi România, unde domnii Rafila şi Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer”, a scris, miercuri, pe Facebook, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu.
Fostul ministrul explică, într-o postare detaliată, cum s-a ajuns în această situaţie:
Mai 2021: Premierul Florin Cîţu decide participarea României la contractul european de achiziţie comună. Cantitatea asumată: 39 de milioane de doze. Pfizer a făcut investiţii masive şi fără precedent pentru a construi o linie de producţie în Europa, la cererea statelor membre – funcţionând ca o poliţă de asigurare colectivă împotriva pandemiei.
Ianuarie 2022: Ministrul Alexandru Rafila semnează Formularul de Comandă pentru cele ~39 de milioane de doze – un act de implementare a unei obligaţii deja existente. Tot în 2022, acelaşi ministru Rafila suspendă orice livrări de vaccinuri.
Mai 2023: Pfizer şi Comisia Europeană vin cu propunerea de flexibilizare. România – alături de Ungaria şi Polonia – alege să nu răspundă. Celelalte 24 de state negociază şi scapă.
Februarie 2024: Pfizer depune acţiunea în instanţă la Bruxelles.
Alexandru Rogobete: Se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat, miercuri seară, după decizia referitoare la vaccinuri, că măsura este executorie, deci banii vor trebui viraţi într-un cont, chiar dacă se va face apel. El a precizat că Ministerul Sănătăţii nu are această sumă în buget în momentul actual şi vor urma discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Ministrul a explicat că dozele comandate, doar de la compania Pfizer, au depăşit cu mult populaţia României şi mai existau contracte cu alte trei companii.
”Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rappel”, a declarat, miercuri seară, într-o conferinţă de presă, ministrul Alexandru Rogobete.
El a explicat că în cursul zilei de joi va exista o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cu cei care se ocupă de proces.
”Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii sau prin Ministerul Finanţerilor. Asta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat”, a mai declarat Rogobete.
Aşa cum a anunţat anterior şi ministrul Justiţiei, Rogobete a precizat că măsura este executorie: ”Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câştigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor fi reîntoşi către România, dar da, este o măsură executorie”.