Declarații politice, momente de reculegere, promisiuni de modificări legislative – toate sunt la ordinea zilei când vine vorba de politicieni. Mai mult, tragediile îi fac pe aceștia și mai acerbi când vine vorba să condamne, declarativ, faptele.
Plenul reunit al Parlamentului de marți a fost ocazia cu care senatorii și deputații au adoptat o declarație, numită „România fără violență domestică”.
La debutul ședinței, parlamentarii au vizionat un clip video cu povestea unui condamnat pentru violență, care a povestit cum și-a bătut soția de față cu nepoata de doar câțiva ani.
+++
Astfel, având în vedere amploarea fenomenului violenței domestice și impactul grav asupra femeilor, copiilor și societății, constatând necesitatea unei voințe politice ferme și a unei mobilizări instituționale și sociale pentru a combate toate formele de violență, Parlamentul a adoptat, cu majoritate de voturi, o declarație care prevede:
“Parlamentul României condamnă cu fermitate toate formele de violență domestică – fizică, psihologică, economică sau sexuală – și reafirmă că acestea reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului.Parlamentul își exprimă solidaritatea cu victimele violenței domestice, în special cu femeile și copiii, și susține nevoia de protecție imediată și eficientă pentru acestea.Parlamentul face apel la Guvern și autoritățile publice să intensifice măsurile de prevenire, intervenție și sancționare a actelor de violență domestică, inclusiv prin alocarea resurselor necesare pentru adăposturi, servicii sociale, psihologice și juridice.
Totodată, Parlamentul sprijină dezvoltarea programelor educaționale și de conștientizare în școli, comunități și mass-media, menite să transmită mesajul clar că violența nu este acceptabilă și că respectul și egalitatea sunt valori fundamentale ale societății noastre.
Parlamentul României își reafirmă angajamentul de a adopta legislație și politici publice menite să prevină și să combată violența domestică, să protejeze victimele și să tragă la răspundere agresorii.
Parlamentul solicită instituțiilor competente – Președintelui României, Guvernului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Poliției Române, Ministerului Public și instanțelor judecătorești – să asigure aplicarea fermă și consecventă a legislației privind combaterea violenței domestice, protejarea victimelor și sancționarea agresorilor.Parlamentul sprijină funcționarea eficientă și promovarea numărului unic național de urgență 0800.500.333, destinat victimelor violenței domestice.
De asemenea, Parlamentul recunoaște rolul esențial al organizațiilor neguvernamentale în prevenirea și combaterea violenței domestice și își exprimă susținerea deplină pentru activitatea acestora, încurajând dezvoltarea parteneriatelor dintre instituțiile statului și societatea civilă, pe baza dialogului și colaborării, pentru a asigura sprijin real și eficient victimelor.
Parlamentul României își asumă, totodată, angajamentul de a identifica împreună cu experții și organizațiile neguvernamentale cele mai bune soluții pentru ca fenomenul femicidului să fie înțeles, monitorizat și combătut eficient, astfel încât numărul femeilor ucise pentru simplul fapt că sunt femei să scadă semnificativ.
Prin prezenta Declarație, Parlamentul României lansează mesajul național <> și invită societatea civilă, mediul academic, organizațiile profesionale și cetățenii să se alăture acestui demers pentru o țară în care fiecare persoană este protejată, respectată și liberă de frică.”
Propunerea de declarație aparține Comisiei speciale nou-înființate pentru combaterea violenței, denumită tot «România fără violență».”
EURACTIV România scria recent că această Comisie s-a reunit în prima ședință. Conducerea ei este asigurată de liberala Alina Gorghiu, iar vicepreședintele sunt de la PSD, AUR, USR și UDMR. Atunci, nici membrele nu au venit toate la prima ședință, cinci dintre ele alegând să participe online, iar totul a durat circa 30 de minute. (Detalii)
Pentru a marca adoptarea declarației, în plen au fost invitați reprezentați ai ONG-urilor, victime ale violenței și diplomați.
Președintele Camerei Deputaților și șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, spune că declarația este un semnal prin care “noi vrem să catalizăm frica și să o transformăm în
protecție, să metamorfozăm tăcerea în sprijin și vulnerabilitatea în putere pentru femeile, copiii,
cât și pentru familiile din întreaga țară”.
“Parlamentul României cheamă alături întreaga societate în lupta împotriva acestui
flagel. Astăzi, chemăm alături în această luptă fiecare român care crede că respectul și
demnitatea încep de la familie. Doamnelor și domnilor, această declarație nu este doar o
solemnitate politică, ci un angajament luat în fața românilor care ne-au ales să-i reprezentăm. Prin această declarație ne angajăm să transformăm promisiunile în acțiuni și să aducem
empatia, armonia și calmul în locul nepăsării și a violenței. Este un angajament extrem de
serios. Este un angajament pentru care toate instituțiile statului, guvern, minister, autorități
trebuie să acționeze coordonat”, a spus Grindeanu.
De altfel, el a reiterat că este esențial ca legislația în domeniu să conțină norme clare, dar ea trebuie însoțită de un
sistem funcțional.
“Un sistem în care instituțiile competente trebuie să arate coerență și
răspunsuri prompte în fața oricărui act de violență. Un sistem care funcționează fără sincope,
cu modalități rapide de intervenție, care să asigure protecție și acces imediat la ajutor, cu
finanțări suficiente pentru prevenție, servicii de suport acordate victimelor, dar și de reintegrare
a acestora. Pentru asta, nu vă ascund, este necesară și întărirea încrederii în justiție. Protejarea victimelor și
tragerea la răspundere a agresorilor nu mai pot fi subminate de birocrație sau întârzieri
procesoale. Doamnelor și domnilor, știți și dumneavoastră, așa cum știu și eu, această formă a
violenței este ascunsă în tăcere, în frică și în rușine”, a continuat el.
Liderul social-democraților a declarat și că este esențial ca, de la cele mai fragede vârste, pe lângă limba română, matematică, istorie, limbi
străine și geografie, copiii “să învețe ce înseamnă un cod al empatiei, respectul,
demnitatea, egalitatea, dialogul și gestionarea conflictelor”.
“Copiii noștri trebuie să învețe că o
mână întinsă la timp și o vorbă bună sunt mai puternice decât orice pumn sau cuvânt răstit. Da,
putem stopa acest flagel dacă investim acum în educația copiilor noștri”, a mai adăugat Grindeanu.
De asemenea, alături de educație, conștientizarea este de asemenea importantă, transmite Sorin Grindeanu, iar “pentru a sparge tăcerea apăsătoarea stigmatului asociat violenței domestice trebuie să ne
implicăm cu toții ca societate”.
El a lansat din nou ideea de parteneriatele cu ONG-urile, cu specialiști,
cu instituții de cult și cu mass media pentru a combate fenomenul violenței domestice.
Spre final, Grindeanu a făcut un apel către “toate colegele și toți colegii prezenți pentru a ne proteja familiile, să lăsăm
deoparte culorile politice, carnetele de partid și să ne dăm mâna pentru a schimba împreună
obiceiuri adânc înrădăcinate și prejudecăți”.
Senatoarea PNL Alina Gorghiu, a “constatat” că în România femeile sunt de foarte multe ori bătute, jignite, agresate chiar în fața copiilor lor, iar uneori, sunt omorâte în prezența copiilor.
“Copii care rămân cu imaginea groazei, cu o rană pe care nicio terapie nu o vindecă.
Violența domestică nu e o ceartă. Nu e un conflict. Nu e „o problemă între soți”. Este crimă. Este frică zilnică. Este teroare în propria casă, acolo unde ar trebui să fie siguranță.Astăzi, legea pedepsește sever violența domestică. Recent, la Curtea de Apel Craiova, un recidivist care a încercat să-și ucidă soția a primit 30 de ani de detenție. Mesajul instanței este clar: violența nu are scuză. Fiecare femeie are dreptul la viață și la siguranță. Dar nu e suficient. Ca Parlament, nu putem rămâne doar la statistici și declarații. Avem obligația să susținem legi care protejează și resurse care ajută. Victimele trebuie să știe că nu sunt singure”, a spus ea.
Astfel, ea s-a adresat bărbaților din România: “Adevărata putere nu stă în violență. Învățați-vă fiii că respectul este forța adevărată și arătați fiicelor voastre că au dreptul la siguranță și demnitate. Mă adresez și colegilor mei parlamentari: haideți să prioritizăm proiectele care reduc violența, nu să le împingem la coadă. Fiecare lege pe care o amânăm poate însemna o victimă în plus. Avem nevoie de resurse continue și de centre unice unde victimele să primească servicii integrate – juridice, psihologice, sociale. De finanțare reală pentru serviciile sociale. De campanii care să facă cunoscute mecanismele pe care legea deja le oferă: brățările electronice, ordinele de protecție, voucherele, compensațiile pentru victime. Angajatorii pot primi 2.250 de lei pentru fiecare persoană victimă a violenței sau traficului de persoane pe care o angajează. Legislație avem. Trebuie însă să monitorizăm aplicarea ei și să ne asigurăm că aceste instrumente funcționează zi de zi, în comunități”, a continuat ea.
La fel ca Sorin Grindeanu, Gorghiu a vorbit și ea de nevoia de parteneriate reale, de această dată cu administrațiile locale, dând exemplul Clujului, unde victimele violenței domestice primesc sprijin pentru plata chiriei, 300 de euro pe lună primul an.
“Comasarea Agenției pentru Egalitate de Șanse cu Agenția Împotriva Traficului nu trebuie să slăbească protecția femeilor. Europa ne cere să întărim aceste mecanisme. România trebuie să arate că tratează egalitatea de șanse ca pe o prioritate”, a conchis aceasta.
Deputata USR Elena Berescu că politicienii vorbesc astăzi despre violență, dar “mai ales despre responsabilitatea noastră de a face mai bine, pentru că în România își pierde viața o femeie la fiecare săptămână din cauza violenței, anul acesta fiind deja ucise 41”.
Ea a punctat că, atunci când Parlamentul discută acest subiect, stârnește indiferență, nu rumoare, iar cifrele ar trebui să fie subiectul principal al zilei.
Deputata UDMR Eva Csep a spus că femeile, victime ale violenței, nu sunt doar “statistici, sunt vieți, mame, surori, prietene ale căror destine au fost frânte”.
“Alături de colegii mei din UDMR mesajul este foarte clar: nu întoarcem privirea, nu ascudem problema sub preș, stăm și suntem alături de cele fără voce, cele care au nevoie de sprijinul nostru”, a adăugat Csep.
Și deputata AUR Gianina Șerban a vorbit despre victime, numindu-le “cele care trăiesc iadul din spatele ușilor închise”, reclamând că “sângele nevinovat este acoperit cu mușamalizări și de un sistem care se ascunde după dosare prăfuite și amenzi simbolice”.
“E de datoria noastră să spunem clar că ajunge, femeile nu mai trebuie să trăiască în frică, copiii nu mai trebuie să trăiască în traume. Fiecare traumă poate însemna ani de terapie. Fiecare femeie are dreptul să vorbească liber, să ceară ajutorul, să știe că statul o apără, nu că o abandonează, iar noi, ca Parlament, să fim vocea celor care nu mai au glas, nu mai au speranță”, a completat Șerban.
Liderul extremist AUR, George Simion, a mers la tribună și a transmis că familia este compusă dintre un bărbat și o femeie, iar “toate deviațiile voastre LGBTQ+ și altele sunt problemele voastre”. Replica a venit după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus că nu mai vrea parlamentari care să instige la “jupuiri, care au ordine de interdicție”.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a venit cu statistici: este o oarecare scădere a actelor de violență domestică.
Potrivit acestuia, în primele luni din 2025, organele de aplicare a legii au avut peste 27.000 de cazuri, comparativ cu 34.000 în perioada anului precedent, “ceea ce indică o oarecare scădere, dar, în același timp, această cifră arată și o pondere foarte mare a acestor tipuri de cazuri în ansamblul infracțiunilor, tipurilor de infracțiuni, ceea ce indică un nivel de violență și de lipsă de respect în societate greu de acceptat”.
Predoiu a punctat că s-au făcut pași “foarte importanți” în ultimii ani în direcția de combatere a fenomenului prin modificări legislative adoptate de Parlamentul, noi instrumente puse la dispoziția poliției, parchetelor și instanțelor, cum ar fi ordinele de protecție în diverse variante, sistemul de monitorizare electronică prin brățări electronice, ajustarea sancțiunilor de tip penal.
Potrivit ministrului, aceste măsuri nu sunt suficiente și trebuie o revizuire permanentă a legislației.
“Numai 40% din ordinele de protecție care sunt eliberate de poliție în cazuri iminente de pericol sunt confirmate ulterior de instanță, ceea ce înseamnă o diferență de viziuni între una mai conservatoare, mai prudentă ai instituțiilor care aplică legea în fazele incipiente ale combaterii fenomenului și instanțe care au atitudine mai puțin conservatoare în privința acestui fenomen. Poate că aici un dialog mai strâns între Ministerul Justiției, Consiliul Superior la Magistraturii, Ministerul de Interne, Parchete ar aduce mai multă coerență acțiunii noastre, fiecare instituție evident păstrându-și competența, independența și autonomia funcțională în baza legii și a Constituției”, a mai spus Predoiu.
Cadru juridic recent la nivel UE privind combaterea violenței domestice
Parlamentul European a adoptat pe 24 aprilie 2024 primele reguli la nivelul UE pentru combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor: interziceri explicite (ex. mutilare genitală feminină, căsătorii forțate), reguli pentru infracțiuni online (sharing de informații intime, „cyberflashing”), cerințe de îmbunătățire a colectării de dovezi și raportării, și obligații de conștientizare publică. Statele membre au 3 ani pentru transpunere.
Exemple de măsuri concrete luate de parlamentele din alte state UE
Spania: Legea organică 1/2004 – pachet extins de măsuri judiciare, sociale, medicale și educaționale pentru victime ale violenței de gen; ulterior Pact național și legi/ordonanțe pentru consolidarea protecției victimelor și statutului victimei. (măsuri: ordine de protecție rapide, centre integrate, finanțare pentru adăposturi, coordonare interinstituțională).
Suedia: strategie națională (ex. planul 2021–2023 cu ~99 măsuri) care combină prevenție (educație, egalitate), îmbunătățiri legislative (ex. revizuire infracțiuni sexuale), protecție (contact bans / restricții de contact, adăposturi, asistență psihologică) și consolidare a anchetelor.
Franța: suite de legi succesive pentru întărirea protecției victimelor (ordine de protecție, pedepse sporite, servicii medicale dedicate) și implementarea unor măsuri noi (ex: posibilitatea ordinelor interimare imediate, monitorizare electronică/etichere pentru agresori în anumite cazuri) (reformele sunt continue și adaptate în ultimii ani).
Ce a adoptat Parlamentul României
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie — principalul cadru: prevederi privind măsuri de protecție provizorii și definitive, mecanisme judiciare și sociale. Legea a fost modificată în ani următori (2018, 2019) pentru clarificări și completări. România are și servicii, cum ar fi: linii telefonice, ordine de protecție, adăposturi și unele programe locale de sprijin.
+++
Declarația a fost adoptată și în contextul în care 2 octombrie este marcată în fiecare an ca Ziua Internațională a Nonviolenței, stabilită de Organizația Națiunilor Unite în 2007 pentru a promova mesajul de pace și nonviolență, în cinstea zilei de naștere a lui Mahatma Gandhi, liderul mișcării pentru independența Indiei și un pionier al strategiei nonviolenței.