Măsurile de austeritate, asumate în Parlament/Bolojan primite o guvernare cu respect pentru cetățeni

UPDATE

Măsurile fiscale pot fi consultate aici

Premierul a fugit din nou de întrebări după ședință, afirmând că el nu face declarații pe holuri.

+++

Un al doilea pachet de reforme, asumat tot în Parlament, va fi gata la finele lunii iulie, potrivit premierului. 

Declarațiile lui Ilie Bolojan în fața plenului Parlamentului

Vin astăzi în fața
dumneavoastră și a tuturor românilor care ne urmăresc pentru a angaja răspunderea
Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale și bugetare. Un pachet de măsuri
pe care suntem nevoiți să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest ușor, nici
pentru mine, nici pentru colegii mei, înțelegând greutățile care vor apărea ca urmare a acestui
pachet pentru cetățenii țării noastre.

Este însă o urgență națională și un act de responsabilitate. România are nevoie de corectare a
acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul. Așa cum am afirmat la preluarea
mandatului, direcțiile de acțiune rămân neschimbate.
Ordine în finanțele țării, buna guvernare și respectul pentru cetățeni. Iar respectul începe de a
le spune adevărul și de a-mi asuma responsabilitatea.

România a avut anul trecut cel mai mare
deficit din Uniunea Europeană, peste 9,3% din produsul intern brut.
Așa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132 de lei, iar pentru
asta România s-a împrumutat și se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcționa. Acest
lucru trebuie să se oprească, astfel ne așteaptă așa numitul “Junk”, respectiv titlul de țară nerecomandată pentru Investiții, așa cum este definit de agențiile de rating. Cum se traduce
acest Junk pe înțelesul fiecărui român? Dacă România ajunge în această situație, vom avea cu
siguranță următoarele consecințe.

Taxe mult mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânză la credite mai
mari atât pentru stat cât și pentru cetățeni, o presiune mult mai mare pentru reducerea
locurilor de mâncă din sectorul bugetar și fonduri europene blocate. România ar deveni o țară
nefregventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni. Pe
scurt, țara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani într-una din cele mai grele situații de
instabilitate economică și politică de după decembrie 1989.

Românii care ne ascult acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul țării noastre, ce
legătură are cu fiecare dintre noi personal. Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de
consecințe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri și pe seniori, pe angajații de la stat și de la
privat, pe micii întreprinzători și marele companii, fiecare familie.

Acest lucru poate fi evitat. Încă. Nu suntem încă în ceasul al 12-lea.
Suntem însă la limită. Și suntem aici pentru a evita acest scenariu, pentru ca România să
renască economic și să prospere în următori ani. Știu că aceste măsuri nu sunt populare.
Le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere.

Vreau să le transmit că această perioadă
dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranță.
Dacă facem ce trebuie în următoarele luni, vom fi într-o altă situație la sfârșitul anului viitor.
Stimați colegi, până la a ne atinge dezideratul de prosperitate, rațiunea și pragmatismul ne
îndeamnă să vedem urgențele noastre. Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieri
permanente, în special salariale, în condițiile în care avem deja cheltuieli cu salariile, în sectorul
public, raportat la cei care contribuie la ele peste media Uniunii Europene.

Suntem, pe de altă parte, printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană,
sub 30% din PIB, față de aproximativ 40% în Vestul Europei. Avem cote de TVA și taxe pe
dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ținem cât mai jos,
dar trebuie să fim și realiști.

În primul rând, trebuie să le încasăm combătând evaziunea fiscală și fraudarea banului public.
Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta. Ori, fără un sistem corect și predictibil, nu vom mai
avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii.
Fără a ține pasul cu dezvoltarea și ordinea cu celelalte țări membre, nu vom mai primi sprijinul
fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum
s-a întâmplat deja.

Pentru a evita acest scenariu, vin astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate
în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea.
Acest pachet vizează în principal următoarele aspecte. Reorganizarea taxei pe valoare
adăugată. Cota standard va fi de 21%, cota redusă va fi de 11%, pentru alimentele de bază,
medicamente, lemne de foc, cărți, canalizare, energie termică și Horeca.
Temporal, cel puțin. Creșterea necesară unor accize.

Vor crește accizele cu 10% la alcool și
carburanți.
De asemenea, vor crește accizele și pentru tutun. Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000
lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag.
Obiectivul este creșterea numărului de contribuabili la sănătate. Azi avem puțin peste 6
milioane de contribuabili și peste 16 milioane de beneficiari.

Sistemul nu poate funcționa în
aceste condiții.
Taxarea capitalurilor mari. Impostul pe dividente. Din 1 anuarie 2026 va crește la 16%.
Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult,
iar câștigurile din jocuri de noroc vor fi suprataxate. Înghețarea unor cheltuieli bugetare. În
anul 2026 nu mai putem majora salariile și pensiile din sectorul public.

Nu mai există capacitatea de finanțare pentru acest lucru. De asemenea, se limitează angajările
și sporurile nejustificate. Stimați colegi, în afară acestor măsuri, aș vrea să fac și unele clarificări
legate de educație.
Aș vrea să fie limpede, titularii din educație nu șpier locurile de muncă și nu li se taie din salarii.

Da, e adevărat, vor fi mai puține plăți cu ora și câștigurile suplimentare din această activitate se
vor reduce. Acesta este adevărul.
Bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează pentru a deveni sustenabil și meritocratic.
Bursele vor fi acordate doar pentru merit real, minim nota nouă, maxim 15% dintr-o clasă, iar
bursele sociale pentru nevoi reale. Se elimina așadar anomalia prin care aproape o întreagă
clasă primea burse de merit fără performanță.

Gândiți-vă că am avut clasele Bacalaureat, care o bună parte erau cu burse de merit, dar unii
dintre cei care au dat Bacalaureatul au căzut la Bacalaureat. Se pune problema când a fost
evaluarea corectă. Gândiți-vă, de exemplu, că o altă anomalie, trebuie să o recunoaștem și pe
asta, a fost că de 3 ani de zile, valoarea burselor pentru elevi a crescut de peste 25 de ori, de la
188 de milioane la 4,7 miliarde.

Norma didactică va crește cu două ore, ajungând în felul acesta aproape de norma medie
europeană. În spațiu public se discută că vor avea de suferit doar cei amărâți și sinecuriștii, nu
vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicieni.
Vreau să asigur pe toți românii de un lucru foarte clar.

Sunt un premier cu mandatul pe masă și
cu asumarea întregii răspundări că tot ce am spus că se va pune în practică se va întâmpla. În
caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru.
Îi rog pe cei îngrijorați de ordinea în care luăm măsurile să urmărească pașii pe care îi facem și
vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis, dar nu putem să facem totul în câteva
zile.

Toate măsurile despre care am vorbit în programul de guvernare și poate mai multe decât
atât, vor aduce echitate și dreptate. Promisiunea mea este că vom face ordine în finanțele țării
noastre.
Dorința mea este să demonstrez că putem avea o bună guvernare cu respect pentru cetățeni.

Stimați colegi și dragi români, atunci când am spus că e nevoie de un nou început, m-am gândit
și la măsuri corecte de restabilirea bunului simț în administrația centrală și locală. Unele vin prin
educație, dar unele vin și prin reguli.
Și cu aceste reguli se ocupă acum guvernul pe care îl conduc. Din acest motiv vreau să vorbesc
și despre cel de-al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la guvern. El va veni în completarea
acestor prime măsuri.

Astfel, până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri
cu accent pe echitate și eficiență. Vorbim despre reforma pensiilor speciale, prin eliminarea
excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea la pensie la vârsta generală. Reforma
companiilor de stat și autorităților autonome.

Vom restructura autoritățile autonome de tip ASF, ANCOM și ANRE. Vom reduce numărul de
membri și indemnizațiile din Consile de Administrație și vom transpanteza activitățile și
contractele. Reforma administrației locale și centrale, prin redimensionarea aparatului bugetar,
prin descentralizare și digitalizare.

Combaterea evaziunii fiscale și afraudării banului public, prin modificări legislative și prin
acțiunea pe care trebuie să o vedeți la NAF în lunile următoare. Urgentarea accesării fondurilor
europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare. Vreau să închei cu un apel
adresat nu doar clasei politice și fiecărui român din țară sau străinătate.
România are o șansă reală să devine mai puternică în Europa și în Regiune, dacă trece cu bine
de acest moment dificil. Dar acest lucru este posibil dacă suntem toți responsabili, implicați și
onești.

Apelul meu pentru colegii parlamentari din coaliție este acesta.
Vă rog să vă susțineți colegii pe care i-ați trimis în guvern să facă reforme. Ajutați-i de aici din
Parlament cu soluții mai bune. Nu ne ajută nici dublu limba și nici căutarea unor vinovați sau
explicații și justificări care nu folosesc nimănui.
Situația actuală nu este despre orgolii personale, imagine și nici măcar competiție electorală.

Oamenii se uită la noi și așteaptă maturitate și responsabilitate. Apelul meu pentru colegii din
opoziție este acesta.
Participați la îmbunătățirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări
salariile și pensiile, iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă.

Dacă țineți la România, și cred
asta, spuneți-le românilor adevărul, chiar dacă e neprofitabil politic.
Acesta este singurul patriotism economic real, nu cel pus în pliantele electorale. Veți avea în
mine un interlocutor, un om deschis, la dialog onest și civilizat. Dar în același timp, voi taxa
propunerile populiste, voi combate minciunile și dezinformarea, dacă va fi cazul.

Închei cu apelul către toți românii din țară și străinătate. Suntem conștiinți că aceste măsuri se
vor resimți în viața de zi cu zi a unui număr foarte mare de concetățeni. Privim cu
responsabilitate și solidaritate efectele ce vor urma și lucrăm cu toată energia pentru a atenua
aceste efecte.

Muncim zi de zi pentru a scurta cât mai mult perioada dificilă prin care România va trece și
pentru că aceste măsuri să fie drepte. Nu cerem confirmări. Înțelegem pe bună dreptate că
aveți o încredere scăzută în guvernanți.
Vă cerem însă o corectă evaluare și răbdarea de a înțelege că lucrurile nu pot fi realizate de pe o
zi pe alta iar timpul va confirma sau nu acest lucru.

România nu mai poate funcționa cu
improvizații și populism. România are nevoie de reguli aplicate pentru toată lumea și de
drepturi respectate pentru fiecare român în parte.
Astăzi, ca să fim cât se poate de onești, facem ceea ce trebuia făcut de ieri. Dar facem ceea ce
trebuie chiar și mai târziu decât niciodată. Dragi români, și eu și colegii mei avem convingerea
că împreună vom duce țara noastră pe linia de dezvoltare corectă ce poate genera în următorii
ani prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români.

+++

Ședința a început puțin după ora 17:00. Procedura prevede o simplă prezentare a proiectului de lege de către premier, fără dezbateri și fără vot. În termen de 3 zile, opoziția poate depune o moțiune de cenzură care, dacă este adoptată, anulează proiectul de lege asumat și duce automat la căderea Guvernului.

+++

Premierul Ilie Bolojan, miniștrii și șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, au ajuns la Parlament, dar au fugit de presă și nu au vrut să răspundă la întrebarea: “Unde e justiția socială în măsurile economice?” 

Cele mai noi modificări făcute de Guvern la proiectul de lege este că subvenția pentru partidele politice se reduce cu 40%, contribuția la sănătate pe pensiile de peste 3.000 de lei se va aplica doar până în 2027, iar mamele minore care se întorc la școală vor primi o bursă de sprijin de 700 de lei.

Taxele pe firmele care operează jocuri de noroc vor crește și ele.

+++

Pentru că în ședința de Guvern sunt tensiuni pe forma finală a proiectului de lege, Birourile permanente reunite din Parlament au amânat convocarea Camerei Deputaților și Senatului în ședință pentru ora 17:00, nu ora 15:00, așa cum era planificat inițial. 

Surse politice spun că președintele Nicușor Dan a chemat miniștrii la Palatul Cotroceni pentru discuții, după ce există neînțelegeri între partide pe măsurile fiscale.

+++

Deputatul AUR Mihai Enache a anunțat că parlamentarii din partidul său au pregătit textul moțiunii de cenzură și au cele 117 semnături minime necesare depunerii acesteia. O parte din aleșii SOS România, POT și neafiliați au semnat și ei moțiunea de cenzură.

+++

Liderul formațiunii extremiste AUR, George Simion, a anunțat luni, pe Facebook, “moțiuni de cenzură săptămâna aceasta în Parlamentele României și UE, inițiate de AUR.

“Nu reușim singuri, fiți și voi, POPORUL, alături de noi”, a scris Simion.

+++

Sute de sindicaliști din Educație și Sănătate protestează, luni, la Parlament, față de măsurile fiscale propuse de Guvernul Bolojan. Protestul are loc pe o căldură sufocantă, în condițiile în care meteorologii au emis cod roșu de caniculă, avertizând că temperaturile pot depăși 40 de grade, potrivit News.ro.

Protestul se desfășoară, între orele 11.00 și 13.00, în incinta Parcului Izvor, de lângă Palatul Parlamentului, fiind organizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sanitas.

Protestatari din toată țara poartă steaguri și pancarte în care cer, printre altele, ”respect, echitate și stabilitate pentru funcția publică, echilibru în salarizare, tăierea numirilor politice în funcția publică”, dar și criteriul competenței, singurul mod de angajare în funcția publică”.

+++

Ședința de Guvern a fost mutată la ora 13:30. 

+++

Guvernul se reunește în ședință de la ora 12:30 pentru a analiza amendamentele la proiectul de lege care au fost depuse de parlamentari.

+++

Senatorii și deputații se află de aproape o săptămână în vacanța de vară, însă sunt chemați în sesiunea extraordinară.

Ce spune Constituția despre angajarea răspunderii

Art. 114 stipulează că Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113.

Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere.

Ce prevede proiectul de lege privind asumarea răspunderii

Proiectul de lege pe care Guvernul își angajează răspunderea reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor, preciza Executivul, potrivit Agerpres.

“Prin acest pachet de măsuri se urmărește atingerea următoarelor obiective: reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară, evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB”, se arăta într-un comunicat al Executivului.

Cele mai importante măsuri prevăzute în acest pachet sunt impunerea a două cote de TVA de 11 și 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, precum și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei.

Consiliul Economic și Social a dat un aviz negativ proiectului, susținând că măsurile fiscal-bugetare propuse conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate, generând un impact social și economic negativ asupra întregii societăți.

Totodată, sindicatele amenință cu proteste în această săptămână.

“Dacă nu am face nimic sau am lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem să funcționăm altfel, nu ne-ar împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiționate de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. (…) Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățeni, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiți dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câștigă cât ar putea rezista și extrapolați această situație la nivelul unei țări și înțelegeți în ce situație este România”, explica săptămâna trecută premierul Ilie Bolojan