Guvernul a adoptat joi proiectul de lege privind apărarea națională a României, în acord cu modificările legislative cu impact asupra structurii sistemului național de apărare.
De asemenea, proiectul de lege asimilează bunele practici identificate în misiuni și operații sau din conflictele recente, precum și necesitatea abordării apărării naționale în contextul apărării colective, în cadrul NATO și a Politicii de Securitate si Apărare Comună a Uniunii Europene, spune Guvernul.
Proiectul va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.
Principalele modificări aduse de proiectul de lege:
Legislația se raportează la documentele de planificare și implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării și a Strategiei Militare (în curs de elaborare pe o perioadă de 6 luni de la preluarea mandatului de Președinte al României). Proiectul prevede rolul MApN de integrare și conducere, într-o concepție unitară, a acțiunilor tuturor forțelor participante la apărarea țării.
Noul act normativ va crea cadrul pentru o reacție adaptată, graduală, de descurajare si apărare, la nivel național și în contextul cooperării cu organizațiile internaționale (NATO, UE, ONU ș.a.).
De asemenea, va asigura cadrul legal pentru transferul de autoritate și completează Legea 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României. Transferul de autoritate are caracter temporar și nu implică nicio restrângere a autorității naționale asupra forțelor armate și, pe durata acestuia, personalul participant este permanent sub autoritatea legii române.
Va statua principiul conducerii unice, interinstituționale, la nivel strategic (Centrul Național Militar de Comandă – CNMC).
Va stabili competențele și modalitatea de angajare a capabilităților militare și non-militare constituite la pace, în situația amenințărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepționale (criză, asediu, război).
Va asigura cadrul legal pentru angajarea capabilităților militare și non-militare în afara teritoriului statului român pentru protejarea cetățenilor aflați în pericol.
Va asigură coerența efortului național de apărare și inițierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum și a necesității de adaptare și conjugare a acțiunilor tuturor instituțiilor, prin militarizarea forțelor de protecție din cadrul MAI.
Va avea impact asupra militarizării structurilor MAI, la starea de asediu, mobilizare sau război, va genera o serie de avantaje operaționale esențiale, în ceea ce privește crearea unei imagini strategice integrate și capacitatea de coordonare a forțelor.
Noua lege contribuie la corelarea misiunilor esențiale ale Armatei României, în pregătirea și desfășurarea operațiilor militare pe teritoriul statului român.